merely who forgives

ilingual text

the celebration unwritten in the calendars, the joy of this morning,
with the windows open to reconciliation…
we will meet soon, is the promise of a blade of grass, just appeared…
and you, you will respond with a touch of the hand, with a smile nonconformist
I know it’s hard to put on the scales the forgiveness
I will return, as to a temple, at every the friend –
I will embrace as it knows… only the wind
I will kiss their soles through the blade of grass
reborn in a time like this, and see it a blessing,
would be teaching that forgetting is a double edged sword, it would be the beginning of salvation –
merely who forgives must to forget,
one that is forgiven… never…

una celebrazione non scritta nei calendari, la gioia di stamattina,
con le finestre aperte alla riconciliazione …
presto ci ritroveremo, è la promessa di un filo d’erba appena apparso…
e tu, risponderai con un tocco della mano, con un sorriso nonconformista
So che è difficile mettere sulle bilance il perdono
tornerò, come ad un tempio, a tutti gli amici –
abbraccerò soltanto come il vento lo sa
bacerò i piedi attraverso quel filo d’erba
rinascere in un momento come questo, e vederlo una benedizione,
sarebbe l’insegnamento che l’oblio è un’arma a doppio taglio, sarebbe un inizio di salvezza –
soltanto chi perdona deve dimenticare,
il perdonato …mai

o sărbătoare nescrisă în calendare, bucuria acestei dimineţi
cu ferestrele deschise spre împăcare…
ne vom regăsi, e promisiunea firului ierbii abia ivit…
şi vei răspunde cu o atingere de mână, cu un surâs neformal
ştiu că este greu să urci pe balanţe iertarea
mă voi întoarce, ca la un templu, la fiecare prieten –
te voi îmbrăţişa cum doar vântul o ştie
îţi voi săruta tălpile prin firul acela al ierbii
să renasc într-un astfel de moment şi să văd în aceasta o sfinţire,
învăţând că uitarea este un tăiş dublu, ar fi un început mântuirii –
doar cine iartă trebuie să uite,
cel iertat …niciodată