Next stop

Trilingual text: English, Italian and Romanian

everything is fully simulated, nothing is left alive
The world does not exist from longtime,
All this cream is artificial:  sweet hates, soluble loves,
baits as decorations – packing of Ego round, but not perfect …
the norm of the normal imposed, induced
even death is not natural
Death is a clone of: cosmetics, neon, awnings
I suspect that even the birth is just a game of mirrors
we chewed illusions spray, we drinked smoke spray
clothed with mottled shadows
every faith, every act of pure art,
each axiom, any ideas, all are thrown in your bag
to be clown from the God of Money
the last poet, a couple of centuries ago, has left us
went to collect stars like flowers and then close them in the herbaria
that you do not know
the last mad ago selfless ascetic with Saturn’s ring on her finger,
an accusing finger down – and still pray
disgust, laziness, were abolished
all simulates the jobs without a single to sweating
interest has become instinct
Galaxy sinks into a kind of mega-screen
winded of fresh fears, but all virtual
However, it is said that
the world goes into another dimension
god of money you are supposed engulfing himself like a snake,
then every rule of normal
will be adapted and be reborn from the natural bright light
all will come out as a book – only:
Jupiter with herbarium in his arms, slowly, giving page by page.
The virtual and what is truly real will merge into a single spirit
spirit with the body, then we will be fully soul
then you will have a soul even in the nails
in hair, fingers, eyelids …and then
into the next dimension, seen as a station,
will be called Love – you realize …?

Image

tutto è completamente simulato, non è rimasto niente vivo
Il Mondo non esiste più da molto,
questo Intero cremoso è artificiale: odi dolci, amori solubili,
esche come decori – imballaggio di un Ego tondo, ma non perfetto…
la norma del normale è imposta, indotta
nemmeno la Morte non è naturale
la Morte è un clone di: cosmetici, neon, tende
ho il sospetto che anche la nascita è solo un gioco di specchi
mastichiamo illusioni spruzzo, beviamo fumo spruzzo
vestiti con le ombre a chiazze…
ogni fede, ogni atto di pura arte,
ogni assioma, qualsiasi idea, tutti sono gettati in borsa
per fare di pagliaccio al Dio Denaro
l’ultimo poeta, un paio di secoli fa, ci ha lasciato
è andato a raccogliere stelle come fiori e poi di chiuderli in erbari
che non si sa …
l’ultimo pazzo altruista fa d’asceta con l’anello di Saturno al dito,
un dito accusatore verso il basso – e ancora prega
il disgusto, la pigrizia, sono stati aboliti
si simula tutti i lavori senza nemmeno uno a sudare
l’interesse è diventato l’istinto
Galassia si affonda in una sorta di mega-schermo
ansima di paure fresche ma, tutte virtuale
tuttavia si dice che
il mondo va in un’altra dimensione
dio-denaro presunto si sta inghiottendo se stesso
come un serpente, poi ogni norma di normale
sarà adattato dai naturali e rinascerà la luce viva
tutti usciranno come da un libro – unico:
Giove con erbario tra le braccia, lentamente, dando pagina per pagina.
Il virtuale e ciò che è veramente il reale si fonderanno in un unico spirito
spirito con il corpo, allora saremo interamente d’anima
allora si avrà un’anima anche nelle unghie
nei capelli, nelle dita, nelle palpebre …e poi
nella dimensione successiva, vista come una stazione,
si chiamerà Amore – vi rendete conto …?

Image

se simulează totul, n-a rămas nimic viu
lumea nu mai există de mult
întregul acesta păstos e artificial
vrajbe dulci, iubiri solubile
decoruri năluci – ambalajele unui ego
rotund, dar nu perfect
norma normalului este indusă-impusă
firească nu mai nici măcar Moartea
Moartea e o clonă: cosmetice, neoane, cortine
bănui că până şi naşterea nu-i decât un joc de oglinzi
Mestecăm iluzii spray, bem fum spray
înveşmântaţi în umbre pestriţe
orice credinţă, orice gest de artă pură,
orice idee, axiomă, toate sunt aruncate la bursă
să facă de clovni Zeului Ban
ultimul poet a plecat acum câteva secole
să culeagă stele ca pe flori şi să le închidă-n ierbare
că nu se ştie…
ultimul nebun altruist face pe ascetul
cu inelul lui saturn pe deget
deget îndreptat acuzator în jos – şi încă se roagă
lehamitea, lenea, au fost abolite
toţi simulează muncile, fără ca măcar unul să asude
interesul este de-acum instinct
galaxia se prăvale într-un soi de mega-ecran
gâfâie de spaime proaspete dar tot virtuale
şi totuşi
umblă vorba că lumea trece într-o altă dimensiune
cică zeul ban se va înghiţi pe sine ca un şarpe apoi
fiecare normă a normalului va fi croită din firesc-uri
şi se va naşte iarăşi lumină vie
toate vor ţâşni dintr-o carte – singura:
Jupiter cu ierbarul pe braţe lent dă filă cu filă
virtualul şi ceea ce este cu adevărat realul
se vor contopi într-unul
duhul cu trupul, vom avea suflet de-a-ntregul
vom avea suflet până şi în unghii, în păr, degete, pleoape… şi atunci
dimensiunea următoare, privită ca o staţie,
se va numi iubire – îţi dai seama?…

18 thoughts on “Next stop

  1. Fàrà cuvinte… Versuri fantastice!

    Like

  2. ooohhhh, aaahhhhh! Love the image!

    Like

  3. Interesant postul Dvs , Pana acum am ascultat muzica,super faina, dar n-am auzit inca nici o voce.Cand emiteti si emisiuni live?

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s