On the road towards you

Trilingual post: English, Italian and Romanian languages

Today we will talk about us. You and I, I’m one of you… Yesterday I wrote of education, we are accustomed to do the easiest from among the things, to criticize and claim one „otherwise”. But this one „otherwise” we just have to create it. The Education should be to consummation it starting with ourselves. We begin to put in another way the questions and seek their own answers within us and around us. We will find that it will be enough things off to change.
To justify this writing, I’ve already started „the cleaning” and not in the home as in my mind and my soul. I dedusted the shelves of frustration, to make a place for those fresh, I checked the fingers pointing towards others, to see if they have fingernails cut and clean …they were not…
And I opened the windows of the heart, to enter The sun of friendship. Well I cleaned all my mirrors, I said a „hi” to all my most feared enemies who smiled ironically from my mirrors, and then I picked up a book, the only…
I thanked the Creator and I left home… Now I’m on the road towards you… I’ll bring a jug of water, a piece of bread and a sincere smile… On the road towards you, I teach the myself to no longer be so proud…

Oggi parleremo di noi. Tu ed io, Io uno dei te… Ieri scrivevo di educazione, siamo abituati per fare la più facile delle cose, da criticare e pretendere quel ,,Altro,,. Ma quest’altro proprio noi dobbiamo crearlo. L’educazione si deve perfezionarla cominciando da noi stessi. Cominciamo a metterci in altro modo le domande e di cercare risposte proprio in noi stessi e intorno a noi. Troveremo che sarà tanto da cambiare.
Per giustificare questo scritto, ho già iniziato ,,la pulizia,, e non in casa quanto nella mente e nell’anima. Ho spolverato gli scaffali delle frustrazioni, per far posto a quelle fresche, ho controllato le dita rivolte verso gli altri, per vedere se hanno le unghie tagliate e pulite …non erano…
E ho spalancato le finestre del cuore, per entrare il Sole dell’amicizia. Ho pulito bene gli specchi, ho salutato tutti i più temuti nemici che sorridevano con ironia dai miei specchi, e poi ho preso un libro, l’unico…
Ho ringraziato al Creatore e ho lasciato casa… Ora sono nella strada verso di voi… Vi porterò una brocca d’acqua, un pezzo di pane e un sorriso sincero… Nella strada verso di voi insegnerò me stesso di non essere mai così orgoglioso…

Astăzi vom vorbi despre noi. Eu și tu, eu un tu… Ieri scriam despre educație, ne-am obișnuit să facem cel mai lesne dintre lucruri, să criticăm și să pretindem un Altfel. Dar acest Altfel tot noi trebui să-l creăm. Educația trebuie să o desăvârșim începând cu noi înșine. Să începem prin a formula Altfel întrebările și prin a căuta răspunsurile chiar în noi și în preajma noastră. Vom constata că avem destule de schimbat.
Pentru a justifica acestea scrise, eu deja am început ,,curățenia,, și nu în casă cât în mintea și în sufletul meu. Am desprăfuit rafturile frustrărilor, să poată avea loc cele proaspete, am controlat degetele îndreptate spre ceilalți, să văd dacă au unghiile tăiate și curate, nu erau…
Și am deschis larg ferestrele inimii, pentru ca să intre Soarele prieteniei. Am șters bine oglinzile, am salutat pe cei mai temuți inamici ai mei, care îmi răspundeau cu ironie din oglinzi, am pus mâna pe o carte, unica…
Am mulțumit Creatorului și am plecat de acasă… acum sunt în drum spre voi… Vă voi aduce o cană cu apă, un colț de pâine și un surâs sincer… În drumul spre voi mă voi autoeduca să nu mai fiu trufaș…