Can of Poetry in its own Juice – poesia in scatola, nel sugo proprio – conservă de poezie în suc propriu

Trilingual text

Image

I feel like summer
Outside it bursts with tits – the shore contains
9% sand, 74% footprints, and the rest, secrets, the sea keeps besieging them
In vain
I feel like again
Outside, the longing, like a shirt pulled out of pants and knotted,
Chases me until I forget and take the shore for the sea, just the same
A corkscrew shell pulls out childhood’s plug, the wind sings it

Poetry is consumed on an empty heart
When the wave washes the sand off of hearts and
The notebook of the sea shows itself pious as a virgin and it is not written in human
In a metallic fashion, summer dresses the night in scent of shells

Image

Sento l’estate
al di fuori l’esplodono le tette – riva del mare contiene
9% di sabbia, 74% impronte delle suole, dei rimanenti misteri, il mare mette sempre un grande assedio
invano
.
Mi sento come nuovo:
All’esterno, la nostalgia, come una camicia tirata fuori dei pantaloni e annodata,
mi sta correndo a dosso fino che, confondo il mare con la riva, tutto uguale,
Una conchiglia a forma di cavatappi tira fuori il tappo d’infanzia, solo il vento canta
.
la poesia è consumata a stomaco vuoto
quando l’onda lava la sabbia dai cuori e
il quaderno del mare si mostra pio come una vergine e non è scritto umano
l’estate sta vestendo metallico la notte, con l’odore di vongole

Image

mi-e vară
pe-afară explodează ţâţele – ţărmul conţine
9% nisip, 74% urme de tălpi, restul taine, marea le tot pune asediu
zadarnic
.
mi-e iară
pe-afară dorul ca o cămaşă scoasă din pantaloni şi-nnodată
mă aleargă până uit şi confund marea cu ţărmul, totuna,
o cochilie tirbuşon îmi scoate dopul copilăriei, vântul o cântă
.
poezia se consumă pe inima goală
când valul spală nisipul de pe inimi şi
caietul mării se arată smerit ca o fecioară şi nu este scris uman
metalic vara îmbracă noaptea cu miros de scoici

Image

Anunțuri

17 gânduri despre „Can of Poetry in its own Juice – poesia in scatola, nel sugo proprio – conservă de poezie în suc propriu

  1. questa era difficile non so se ti va bene

    Sento l’estate
    fuori seni che esplodono
    la riva è
    9% sabbia,
    74% impronte,
    …il resto misteri, che il mare assedia
    invano

    mi sento come nuovo
    fuori la nostalgia,
    come una camicia annodata sopra i pantaloni,
    mi corre addosso finché confondo il mare con la riva, tutto uguale…
    il tappo dell’infanzia sturato da una conchiglia, solo il vento canta

    la poesia si consuma a stomaco vuoto
    quando l’onda lava via la sabbia dai cuori e
    il quaderno del mare non è scritto dall’ uomo
    pio come vergine
    veste di metallo la notte d’estate con odore di vongole

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s