poem with wounds – poema con le ferite – poem cu răni

trilingual text

Image
pass the children’s, supported in sticks, the times are lame,
that has been dragging their boots, too big, or … the road…
the street is a lanky hospital
they were born on a dial virused
.
numb, insensitive, the mothers suspended in gangway
between block of former delusions and manufactory of dark
they live in a tear
the gland of hope is obstructed, she bleeds
everywhere is crucified Jesus, the only mercy, his eyes bent
towards the children, already born elders, they go; we shall suppose that become angels
when in fact they are there soldiers that defend the light
the wort of civilization flows slowly…
.
we will have to reinvent the smile on the faces of the children,
the ones too powerful, by their good intentions, have abolished happiness to innocence
future is already an open wound
and Jesus … it seems, is no longer able to take care, of without our love
Image

passano i bambini, sostenuti nei bastoni, i tempi sono zoppi,
che si trascina i loro scarponi, troppo grandi, o … la strada …
la strada è un ospedale allampanato
sono nati su un quadrante con i virus
.
intorpidite, insensibile, le madri sospese nella passerella
tra il blocco d’ex deliri e manifattura del buio
vivono in una lacrima
la ghiandola della speranza è ostruita, lei sanguina
ovunque, è crocifisso Gesù, l’unica misericordia, i suoi occhi piegati
verso i bambini, già nati vecchi, loro vanno, noi supponiamo che diventano angeli
quando, in realtà, loro sono i soldati che difendono la luce
il mosto di civiltà scorre lentamente …
.
dovremo reinventare il sorriso sui volti dei bambini,
quelli troppo potenti, con le loro buone intenzioni, hanno abolito la felicità d’innocenza
il futuro è già una ferita aperta
e Gesù … sembra che, non riesce più a curare senza il nostro amore

Image
trec copiii sprijiniţi în bastoane, vremurile-s şchioape,
târâindu-şi galoşii prea mari, sau drumul…
strada-i un spital deşirat
ei s-au născut pe un cadran virusat
.
amorţesc mame suspendate în gang
între blocul fostelor iluzii şi uzina de întuneric
ele locuiesc într-o lacrimă
glanda speranţei e obturată, sângerează
pretutindeni Iisus răstignit, unica milă, ochii Lui aplecaţi
peste copiii născuţi deja bătrâni, ei se duc, noi îi presupunemi îngeri
când de fapt ei sunt acolo soldaţi, apără puţina lumină
mustul civilizaţiei se revarsă lent…
.
să reinventăm surâsul pe chipurile copiilor,
cei prea puternici, prin bunele lor intenţii, au abolit fericirile inocenţei
viitorul fiind deja o rană deschisă
iar Iisus… pare că nu mai face faţă să o vindece, fără iubirea noastră
Image

Anunțuri

9 gânduri despre „poem with wounds – poema con le ferite – poem cu răni

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s