the rungs

 Image

I put the lip over the lip, in deep silence

in silence… until the bone

I get up from the desk, to write from now on

the bare soles on asphalt of the sky, history of a defeated by words

ear none is no longer hungry for lyricism

the wind is tired of pushing echoes

somewhere to height of grass, remains clean my skull

hey, eagles, when ye pass, spared either just my eyes

to be able of send the sadness this new, with they

in the spiral rungs to heaven

 Image

ho messo il labbro sopra labbro, in profondo silenzio

nel silenzio … fino all’osso

mi alzo dalla scrivania, per scrivere d’ora in poi

i piedi nudi sull’asfalto del cielo, la storia di uno sconfitto dalle parole

nessun orecchio non è più affamato di lirismo

il vento è stanco di spingere echi

da qualche parte ad altezza d’erba, rimane pulire il mio cranio

ehi, aquile, quando passate, risparmiati solo i miei occhi

per essere in grado di inviare la tristezza questa nuova, con loro

nei pioli …a spirale verso il cielo

 Image

aştern buză peste buză şi tac tăcere adâncă

tac până la oase

mă ridic de la masa de scris, să scrie de acum înainte

tălpile desculţe pe asfaltul cerului, istoria unui răpus de cuvinte

nicio ureche nu mai este flămândă de lirism

vântul s-a plictisit să mai împingă ecourile

undeva la înălţimea ierbii, rămâne curată tigva mea

hei, vulturilor, când treceţi, cruţaţi-mi doar ochii

să pot trimite cu ei tristeţea aceasta nouă

în treptele spiralei spre ceruri

Anunțuri

15 gânduri despre „the rungs

  1. salut, nu cumva ai fost elevul meu care componeai poezii si eu nu maistiu de tinre, te felicit , ma bucur unele, din ceea ce scrii imi plac mult….

    Apreciază

  2. Thank you for following my blog! I hope you will enjoy my future posts.
    This was an interesting poem, it reminds me a bit of Boris Pasternaks ‘Snow is falling’ (which of course is much better in Russian).

    Apreciază

  3. I like this piece; while there is some oddity in the English translation my Romanian is not so rusty as to render it unreadable. ” The wind is tired of pushing echoes” reminds me of Percy Shelley’s Ozymandias, as does the intentional imagery in the following stanza.

    Thanks for the wonderful piece!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s