căţeaua… (lumi nu îndeajuns de paralele)

sunt gelos de dau în tuse
fumez numele tău scris de mii de ori pe foiţă
un păduche de lux pe inimă îngână psalmi (pithia desculţă rânjeşte fotogenic)
în bibliotecă toate cărţile-s jolly şi seamănă cu mine
în pivniţă mă simt ca într-o placentă
ascult din gând ,,deep river women’’ – decorul preexistă, începe:

unde dorul meu ai fost azi-noapte dragă, n-ai auzit că se dă
cu apocalips pe afară?…

am copt turte pe pietre încinse, semănau a inimi şi nori
tu ai coborât în pivniţă, deşi zici mereu că urci, citeşti mult, ştiu…

şi unde-s turtele acelea? (nu ştii că-s gelos!) vreau…

mmm… Luna mi-a scrijelit în palmă un nume, i le-am dat toate, 
păreai tu…

……………………………………….
(aortă în flăcări căzute în forme, carne desprinsă de pe oase supraelastice 
răsucite alb-sidef, craniul pulsând spre înăuntru, – vizibile doar tălpile )

îndrăgostitul, un eu aproximativ, aleargă ţărmul imaginar – acolo unde 
nu-i nicio mare, doar el vede totul o imensitate lichidă

un abur trezirea: recompunerea lumii reale cu durere unde 
nimic nu mai e cum a fost – flăcări împietrite fosta viaţă, 
el azi s-a născut… şi orice ar privi în toate vede altceva
Luna, de exemplu, o turtă rece şi-o iubire ca o nesfârşită …tuse
……………………………………………..

pithia îşi mestecă poza, face …mmm şi-mi dă brânci 
înapoi în pivniţă, pe-afară umblă dezlegată ca o căţea 
Luna 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s