Spray poem

un nasture ce se încheie-descheie având

de jur împrejur un fermoar

 

femeie

unde eram când am văzut noi ultima dată o cascadă?

dar când era cât pe ce să spargem pojghiţa trecând râul îngheţat?

 

cuminţi mai suntem, în cutia de ghete, sus – nu acolo

lasă că le iau eu, tu n-ajungi –  fotografii ce întomnează odată cu ramele

nestingherit mai umblă cari în ziua de azi

 

peste toate,  un tânăr străin prea iute astupă cu graffiti fereastra

crede că nu locuim aici noi cei nimeni

spary-ul lui conţine alţi ani

 

femeie

unde eram când ne căutau săruturile şi noi

nu nimeream buzele, oarbă mai e şi…

 

 –  ţi-a căzut un nasture

sau mie… –  dar vezi că mai văd? 

ce mai pulsa atunci, nu ştii,

 

de jur împrejur moale dinţii

şi sânul tău stâng

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s