duminică – upload

Tu frunza mea de aur
Eu ramul aplecat
Mirosul de detergent – vecina pesemne a spălat…
La tine totu-i roz
(Nu pricepi că nu există risipă de iubire)
eu unul îmi mai fac o cafea
tu n-ai schimbat lenjeria de pat
intru pe net un pic
caut să pariez pe un cal
şi te găsesc pe toate reţelele de socializare
(şi fac oarecum cunoştinţă cu
celalta tu…
Unde flirtezi şi spui lucruri – pe care
mie nu mi le spui)
s-a blocat explorărul, am stick-ul mic,
îmi pun mai bine o vişinată
adică, încă una
(tu dai din casă pe reţelele alea)
claxonează un nebun pe afară
(sper că nu pe tine)
bate un clopot rar, rar
vişinata e amară

s-o faci pe gospodina de faţă cu mine
aduci un lighean cu apă şi detergent
de data asta nu mă împiedec
îmi înmoi picioarele
(şi am senzaţia că n-am mai făcut asta niciodată
şi surâd şi văd doar eu surâsul)
tu înjuri
– pe cine injuri dragă?…
aha
bine că nu eu
sună cineva
răspund, că-s bărbat
e un amic de-al meu, cât îi torn o vişinată
se plânge că a găsit poze indecente cu nevastă-sa pe net
(în sinea mea îmi pare rău că n-am văzut înaintea lui) şi îi zic
dă-l dracului de net, bagi toate în seamă
azi se poartă
sună iar
e telefonul ei – (ea-ua mea)
fuge pe balcon
miros de detergent… amicul dă de duşcă vişinata –
alta nu-ţi mai pun (zic în sinea mea)
pleacă, pe pager a găsit un mesaj urgent
n-are aia mică pamperşi – aia mică e fiică-sa (adoptivă) de opt luni
(am impresia că n-o să termin povestea asta, grăbită, s-o postez iute
pe agonia)
ce să gătim?
(Oare când ai venit din balcon?
Şi unde-i amicul, aha, pagerul…)
Vreau salată de vinete – Sună iar la uşă
ăla cu pizza – n-am comandat nimic dar …plătesc
Doar sunt bărbatul
Explorărul s-a dus naibii
(cum postez acum…
iau mobilul
Găsesc un apel pierdut
Şi un mesaj cu du-te dracului
…………………………
Trântesc uşa de la lift
Cobor cu lift cu tot pe scări
Cu scări cu tot
Pe trotuar

O oarbă insistă să-mi ghicească în palmă
Pun un bănuţ în căuş şi-i zic să nu-mi zică tot

Mă duc naibii… pantofii sunt dezlipiţi… (merg oarecum să nu se vadă
Îmi pare că toţi se uită fix acolo unde-s dezlipiţi pantofii)

Îi las nevestei un sms ,,Nu vin acasă’’
– parcă-i aud pfiu-ul de uşurare

vine un soi de amurg
al cui o fi?… că (eu n-am comandat, ştii doar că
nu-mi merge explorărul)
………………………….
risipă, risipă, risipă…
gata, asta n-o postez niciunde, agonia e-o fiţă pân’la urmă,
mi-e dor
– ce vişinată mişto am acasă…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s